GURU BARBU SIMION-CAP.21-CARTEA PASARILOR MELE

                                           CAP. 21

Ca să facem rost de bani pentru filmul de sâmbătă sau duminică şi pentru o prăjitură la film noi băieţii strângeam bani din resturile rămase de la cumpărături deoarece aproape toţi cunoscuţii de pe stradă ne trimiteau la piaţă la podul Grozăveşti unde erau tot felul de magazine de unde cumpăram de toate. Se făcea că sâmbăta când făceam socoteala şi număram câţi bani făcuserăm rost pentru filme vedeam că eu şi fratele strângeam câte 15 sau 20 lei şi de multe ori când mama nu mai avea mărunt în casă se împrumuta la noi, bani pe care ni-i dădea înapoi când făcea rost de mărunt ba de multe ori ne dădea şi în plus. Trebuie spus că nu după mult timp şi Domnul Sandu cu doamna Tanţa au cumpărat şi ei televizor şi acum eram primiţi mai peste tot deoarece mai toţi vecinii şi cunoscuţii din Grozăveşti îşi cumpăraseră televizor. Acum nu mai alergam ca bezmeticii prin cartier să facem tot felul de cumpărături ci începuserăm să facem anumite trieri şi vedeam care ne dă mai mult bacşiş la cumpărături care nu spuneam că suntem ocupaţi deocamdată, poate mai târziu. Trebuie să revin din nou asupra subiectului foarte sensibil pentru mine fiind în zodia Berbecului, deci zodie de foc aveam un apetit mare de nestăpânit pentru fete şi mai ales pentru partea de sex de a face sex cu ele. Visele mele erau majoritatea vise erotice în care mă vedeam mai tot timpul făcând dragoste cu ele dar era un fel de dragoste cum mi-o închipuiam eu dar cu acelaşi rezultat adică cu chiloţii uzi şi până nu am făcut cu adevărat sex cu o fată nu aveam să ştiu că aşa se face sexul nu cum mi-l închipuiam eu în visele mele erotice. Eram déjà în clasa a cincea şi crescusem ceva mai înalt şi mai voinic şi dorul după fete şi dragostea ce se înfiripa în mine şi în mintea mea de fiacre fată pe care o vedeam că mă şi îndrăgostem de ea. După fetele de la Cireşu unde de pe la 3-4 ani déjà îmi umbla ochii după ele şi mă atrăgeau au fost mult mai multe fete în tinereţea mea până pe la 10, 11, ani fie pe la ţară fie pe la grădiniţă fie în primele clase primare ca apoi în clasa a cincea să mă îndrăgostesc lulea de o fată din clasă cu mine, fată care fusese şi în grupa mică şi cea mare cu mine la grădiniţă şi anume Toma Victoria pe care noi colegii ei o strigam Victoriţa. Stând de mai multe ori şi analizând diversele situaţii dintre mine şi diverse fete pe care le plăceam mi-am dat seama că fata care mă simpatiza cel mai mult dincolo de o plăcere neânsemnată dachiar un fel de dragoste din partea ei dar cu mult tact ascunsă şi care de multe ori se dădea singură de gol prin tot felul de discuţii mai îndrăzneţe din partea ei decât din partea mea care eram ca un molâu am tras concluzia foarte adevărată că şi ea mă plăcea cu adevărat ba chiar că mă iubea în felul ei. Într-una din orele de sport când doamna profesoară de sport nea dat liber la toţi spunând că nu poate face ora de sport în acea zi noi elevii ne-am împrăştiat prin curtea şcolii şi nu ştiu cum s-a făcut că s-a format o grămadă de colegi de-ai mei în spatele meu şi eram aşa de îngrămădiţi unii în alţii şi care priveam la doi colegi care sădeau nişte trandafiri pe rondul şcolii şi în spatele meu lipită cu tot corpul de mine era chiar iubita mea din suflet adică Victoriţa care se lipise aşa de tare încât îi simţeam coapsele picioarelor lipite de ale mele ca şi sânii tari déjà formaţi în spatele meu şi îi simţeam şi burta lipită de spatele meu dar că mai tot timpul se freca de mine într-un fel aparte care mă excita la nebunie. Atunci cum situaţia persista în continuare mi-am luat inima în dinţi şi am dus mâna la spate şi uşor am început să o pipăi după ce am dat rochiţa ei la o parte şi am pus mâna pe coapsele ei până aproape de chiloţi şi am început să le mângâi apoi am mângâiat-o şi pe chiloţi mai ales în zona pubiană adică pe păsărică şi ea atunci s-a înfipt şi mai tare în mine şi m-a cuprins cu ambele mâini de după mijloc trăgându-mă în ea. Apoi când am văzut că ea mă încurajează am continuat şi mai mult şi am început să o mângâi între picioare şi am reuşit să-i dau chiloţii într-o parte şi să o mângâi direct pe păsărică unde am dat de un perişor aspru şi am descoperit o crestătură între două buze proeminente şi atunci Victoriţa a început uşor să trenure de plăcere şi mă străngea cu mai multă putere către ea până în momentul când grupul format a început a se desface şi mulţi colegi şi colege să se desprindă din grup şi atunci să nu fim descoperiţi că eram aproape îmbrăţişaţi ne-am despărţit unii de alţi şi eu în loc să merg împreună cu ea să vorbim ba chiar ea ar fi dorit să o strâng în braţe şi să o mângâi mai departe eu puţin ruşinat m-am dus cu alţi colegi la diverse jocuri făcându-mă că nu s-a întâmplat nimic între mine şi Victoriţa lucru care a supătat-o pe moment. În orele următoare am observant că Victoriţa tot încerca să se aproprie de mine ba chiar intra în discuţie cu mine dar eu mă făceam în continuare că nu pricepeam cea ce se întâmplase între mine şi ea de parcă se întâmplase în vis şi ea tot aştepta din partea mea să reluăm jocul dea îndrăgostiţi dar eu tot o făceam pe prostul. Aceste îndrăzneli din partea ei au continuat şi în zilele următoare ba chiar şi în săptămânile ce au urmat dar eu tot mai departe mă făceam că nu ştiam ce se întâmplase cu noi şi după mai mult timp ea a rămas cu o uşoară decepţie şi cu speranţa că voi reveni cândva. Şi acum când rememorez clipele petrecute împreună cu Victoriţa în acele moment mi-au rămas înfipte în minte toată viaţa şi de foarte multe ori am încercat să găsesc răspunsul la faptul că renunţasem ca un prost şi un dobitoc la fata visurilor mele care de atunci o şi vedeam soţia mea dar nu a fost să fie şi după mulţi ani în puterea maturităţii mele aveam să aflu de ce  nu a fost să fie a mea ca şi multe alte fete frumoase şi bune care nu au putut să se căsătorească cu mine. Răspunsul aveam să-l aflu ulterior dar care va fi explicat mai târziu în această carte. De aici aveam să aflu o întreagă nenorocire ce se abătuse asupra întregii noastre familii mai ales asupra noastră a copiilor, adică asupra sorii noastre ca şi asupra noastră  a băieţilor, Simion şi George. Răspunsul se afla în probleme de supra natural.

           Undeva în satul Cireşu pe dealul numit Chioasa după ce urcai încă vreo două sau trei dealuri mai mici dădeai sus către pădurea mare de la cula pusă de topometrişti de a cunoaaşte de către armată şi alte instituţii de stat că acolo era cel mai ;nalt loc din zona Comunei Stroieşti. Cam vreo sută de metri mai jos se afla un grup de case care şi ele erau la o înălţime considerabilă faţă de nivlul râului Cerna. În acest grup cam de vreo 7-8 case se aflau două case alăturate una de alta amândouă lângă un ştubei plin cu apă la marginea de drum care cobora direct în vale în linie dreaptă până la Cerna la un pod făcut din scânduri groase peste care treceau cu succes şi maşinile mici care începuseră să apară în comună dar şi tot felul de care şi căruţe ca şi animalele şi oamenii din comună. Aceste două case puse una lângă alta lângă ştubei dar una era pusă pe dreapta unui pârâu şi cealaltă pe stânga aceluiaş pârâu doar la o aruncătură de piatră una de alta iar de foarte multe ori cei din aceste case strigau unii la alţii şi auzeau foarte bine ceea ce discutau.

Casa din dreapta chiar la marginea drumului era casa lui Gheorghe Ciolacu cel ce ţinea de soţie pe, Ioana, fata lui Mitu lui Ciocu, unchiul meu, care era văr bun cu tata şi care mai avea şi alţi copii, printre care Nistor, cel mai mic din copii, Constantin, căsătorit mai târziu cu o fată din Pojogi, Sofica măritată cu Costel de la Berbeşti, fratele mai mic al lui nea Vică, un bărbat de mare ispravă, un băiat frumos care mă lua de multe ori de la Turceşti şi mă ducea la Cireşu când eram mic. Mai avea o fată măritată tot în Cireşu pe drumul de la Biserica Albă în sus cu un om scund dar tot timpul cu zâmbetul pe faţă mai ales când ne întlneam pe drum, care la toate horele ţinute în sat cânta la tobă ca şi la bas. O alt\ fat\ cred c\ cea mai mare a lui unchiu Mitu lui Ciocu [i dup\ cum ;mi mai aduc aminte cred c\ Filofteia o chema, care mai t\rziu s-a c\s\torit cu domnul Burneci, nu [tiu dac\ din sat de la noi sau l-a cunoscut la spitalul municipal unde lucra la Bucure[ti, care aveau s\ fie cununa]i de mama [i de tata, nunta [i cununia av=nd loc la Cire[u ;n casa lui unchiu Mitu. Casa cealaltă de peste drum şi de peste râu era casa locuită de nea Ticuţ un om veşnic nebărbierit cu o pălărie pleaşcă pe cap, cu început de chelie şi cu vorba, când era puţin nervos, bălbâită. Între aceste două familii a lui Ciolacu şi a lui Nea Ticuţ era un fel de rudenie, cred că mai degrabă după nea Ticuţ, că altfel aş fi ştiut de această rudenie, dar foarte curios că de când mă ştiu în satul Cireşu între aceste două familii exista o ură de neînpăcat şi toate eforturile rudelor mai apropriate ca şi cele mai îndepărtate de a-i împăca  nu au avut succes şi mai tot timpul zeci de anii aceste familii sau urăt şi dujmănit cu tărie şi patimă ba de multe ori când puteau se atacau cu orice ocazie şi îşi făceau tot felul de pagube. Aceste două familii le-am cunoscut de când am făcut ochi la Cireşu şi mai tot timpul erau la noi în casă unde mama îi angaja la diverse munci ale câmpului sau la făcut de ţuică sau la cules de prune sau la tăiat de lemne când mama angaja oameni la t\iat de sândură pentru şopru sau fânar sau altele. Tot curios era faptul că de atâtea ori când fie nea Ticuţ cu soţia lui sau nea Ciolacu veneau la muncă la mama fie la prăşit de porumbi, fie la cules de prune şi făcut de ţuică nu se certau niciodată ba îşi vorbeau normal ca oameni fără să fie certaţi astfel ca mama să-i aducă mai tot timpul la muncă deoarece amândoi erau pricepuţi şi harnici. Amândouă familiile aveau case frumoase şi chiar bogate deoarece erau oameni harnici şi noi copii când mergeam pe Chioasa ne primeau cu voie bună ba ne puneau de multe ori să mâncăm şi de multe ori ne dădeau acasă tot felul de bunătăţi fie ouă sau miere de albine sau lapte şi brânză sau diverse legume de sezon. Ştiu totuşi că mama avea şi grijă sau un fel de milă pentru copiii lui nea Ticuţ ca şi pentru copiii lui nea Ciolacu ca şi pentru toţi oamenii din Cireşu sau Turceşti care într-un fel sau altul veniseră la muncă să o ajute pe mama dar bine înţeles plătiţi pentru munca lor. Nea Ticuţ avea mai mulţi copii vreo patru sau cinci copii, cu toţii săraci, şi fete şi băieţi, vreo trei din ei căsătoriţi în Cireşu, o fată măritată pe la Copăceni, foarte săracă cu o fată foarte bolnavă, Camelia care de pe la vârsta de 8-10 ani iarna stătea la noi în casă deoarece mergea tot timpul la analize şi tratament fiindc\ avea o insuficienţă renală iar altă fată dacă nu mă înşel măritată la Turceşti. Nea Ciolacu avea şi el trei băieţi destul de mari aproape de vârsta noastră, pe Riton, pe Gicu şi pe Costică. Băiatul cel mare al lui Ciolacu, Riton, avea să moară când noi aveam vârsta de aproximativ 10-11 ani într-un stupid accident de car, acesta s-a dat peste cap pe o coastă de pe măgură unde ieşise să ia un car cu lemne şi fiind şi singur, l-au găsit după amiaza târziu prins sub car cu coloana frântă. Era însurat cu o fată din Stroieşti şi auzisem că avea şi un copil. Toate aceste informaţii le-am cules în mod aleator fără să le caut în mod special iar aceste informaţii aveau menirea ca puse cap la cap cu alte informaţii să rezulte cauze mari pentru soarte noastră a copiilor Barbu şi a familiei Barbu în general.  Pe la vârsta noastră a mea şi a lui George când am avut aproximativ 17 ani am aflat cu mare tristeţe că unul din Copiii lui nea Ticuţ, Gheorghe, care era însurat şi avea o fată de 19 ani şi care era căsătorită cu Ionel Pişu care se mutase cu casa, nou construită, în mejdină cu casa noastră, şi care acum pe la 19 ani, era însărcinată şi aştepta un copil, şi care era angajată proaspăt la combinatul Chimic de la Rm. Vâlcea, zic acest om Ghorghe, fiul lui Ticuţ, care lucra în mină undeva pe la Baia de Fier avea să moară în mari chinuri în timpul serviciului când s-a urcat pe o maşină specială care încărca pe o bandă rulantă cărbunii dizlocaţi de mineri şi cât timp era băgat în măruntaiele acestei maşini să o repare un alt coleg de-al lui a pornit maşină fără să ştie că cineva era în această maşină să o repare. După câteva secunde avea să iasă pe banda rulantă corpul pe jumătate ciopârţit a lui Gheorghe om în floarea vârstei la 38 de ani, unde avea să lase acasă o femeie cu alţi doi copii şi cu Maria fata lui cea mare care avusese nunta cu un an în urmă, când se măritase cu Ionel Pişu, proaspătul nostru vecin. Fata Maria era o frumoasă olteancă, cu care prichindelul de Ionel că nu avea mai mult de 1,70 cm, care se mândrea în comună cu aceasta, cu proaspăta şi frumoasa lui soţie care era mai înaltă decât el cu cel puţin un cap de om. Era angajată de cel puţin un an de zile şi nu trecuse vreo două trei luni de când îl îngropeseră pe tatăl ei şi lumea vorbea că asta nu era moarte natural\ hărăzită de Dumnezeu că era ceva necurat la mijloc şi deci undeva în toamnă aproape să nască primul ei copil avea să se producă la combinatul de la Vâlcea o mare explozie chiar la hala unde lucra ea şi mai mulţi nuncitori din această hală aveau să moară împreună cu Maria fata frumoasă a lui Ionel. Deja în sat lumea vorbea că nu era lucru curat că era făcătură de om adică ceva farmece că tocmai în familia lui Ticuţ avea să se producă aceste două decese premature aproape unul după altul. Ba mai mult încă, colac peste pupăză undeva aproape de crăciun nepoata din partea fetei de la Copăceni, Camelia care mai tot timpul se afla la noi la Bucureşti la tratament acum fiind cu părinţii acasă să sărbătorească crăciunul cu numai câteva zile înainte de crăciun avea să moară într-o dimineaţă înainte de răsăritul soarelui la frumoasa vârstă de 16 ani. Toate acestea aveau să se întâmple doar într-un singur an şi lumea acum era chiar convinsă că acestea se trăgeau datorită faptului că Mărina lui Ticuţ care făcea farmece prin sat la diverse persoane avea să tragă urgia lui Dumnezeu pentru faptele ei şi că se povestea că diavolul cu care lucra venise să-şi ia darul pentru munca lui. Şi tot timpul diavolul, spuneau femeile prin sat, îşi lua plata numai în suflete, adică tot felul de oameni de la copii mici de ţâţă până la oameni în toată firea. Acestea sunt informaţii culese mai tot timpul dea lungul vieţii mele de la tinereţe până la anumite vârste când puse cap la cap toate acestea aveau să dea un alt sens vieţii din care să rezulte fapte ce se petreceau într-o lume aparte, desprinsă de lumea materială, fizică, în care trăim, trascendând lumea paranormală a celor sfinţi şi a celor sfinte. Nu că aş fi un om care ascultă toate palavragelile diverşilor oameni dar la un moment dat când pe la vârsta de 35 de ani nu se leagă nici o căsătorie între tine şi diversele tale fete cu care ajungi să trăieşti câte 3-6 luni, şi nu puţine fete de ordinal zecilor de fete care mai de care mai frumoase majoritatea din ele de familii bune, cu studii superioare ba şi tot felul de muncitoare, funcţionare, alte de la ţară dar cu situaţii foarte bune şi care doreau din toată inima să se căsătorească cu mine deoarece eram un tip foarte cultivat care până pe la 30 de ani aveam citite peste 3000 de romane, piese de teatru, om care aveam déjà peste 30-50 de poezi scrise ca şi scenari de desena animate, totuşi cu toate aceste atuuri pe care foarte puţini tineri le aveau la vârsta de 25-30 de ani să simţi ca un făcut că nu se leagă nici o căsătorie. Ba chiar dacă îmi aduc aminte că la vârsta de 17-18 ani în liceu aveam tot timpul posibilitatea de a avea o relaţie sexual\ cu diverse fete care şi ele vroiau cu tot dinadinsul de a se culca cu mine dar la momentul respectiv nu avea să se lege nimic. Şi aceste neruşite adunându-se, nu câteva la număr, ci de cel puţin 15-20 de ori, aveau mai târziu să-mi demonstreze că totul avea un sens. Îmi aduc aminte că pe la vârsta de 16 – 17 ani ducându-se buhul că familia Barbu din Cireşu era o familie bogată cu o casă frumoasă toată gospodăria condusă cu o mână de fier de către Tena lui Gheorghe a lui Stanciu, care avea o familie frumoasă cu copii cu toţi la liceu în Bucureşti toate fetele fie de la ţară fie din Bucureşti doreau mai întâi să se culce cu unul din băieţi că astfel puteau să rămână gravide şi astfel puteau să intre în familia noastră în mod natural prin căsătorie. Deci pe la 16 ani când de multe ori pe vară aveam o plăcere mare de a merge pe la naşul nostru Ghiţoiu Simion din satul Ursuleşti ce va mai la deal de la biserica albă, aici aveam să cunosc o fată foarte frumoasă venită de la Piatra Olt unde soţia lui Naşu cel tânăr avea o soră iar aceasta avea o fată de aceiaşi vârstă cu noi băieţii, fata pe nume cred că Nicoleta, din vorbă în vorbă  ajunsese să-mi propună mie Simion, să mergem împreună pe la Cerna care era la o aruncătură de băţ faţă de casa lor dar fără să ştie nimei numai noi doi, iar atunci când mi-a propus acest lucru eram singuri printre bălări în spatele casei lui naşu şi atunci această fată frumoasă m-a sărutat pe buze ce m-a făcut să treacă prin mine un curent de 700 de volţi de plăcere şi fior. După amiază am plecat de unul singur de acasă şi aveam să parcurg aproape 1,5 km până la Cerna la locul unde convenisem cu nepoata lui naşu în apropriere casei lui. La timpul convenit am ajuns şi Nicoleta bruneta frumoasă mă aştepta déjà. Ne-am repezit unul la altul şi ne-am cuprins în braţe cu multă dragoste în mijlocul unui lan de porumb departe de orice potecă şi am început să ne sărutăm cu frezenie. Apoi Nicoleta a început să-şi scoată bluza de pe ea şi apoi maieul şi a rămas cu sânii goi frumoşi crescuţi cu sfârcurile roze ridicate în sus de o frumuseţe rară şi am ânceput să-i sărut şi să-i mângâi cu multă plăcere şi  fiori ce-mi treceau prin tot corpul ajuns déjà în al nouălea cer de plăcere. Ea s-a trântit peste mine sărutându-mă cu multă patimă şi eu îi răspundeam cu toată tăria de care o aveam şi atunci ea început să-mi dea jos pantalonii scurţi iar eu am ajuns cu mâinile la chiloţii ei pe care i-am împins uşor. Ea mi-a pus mâna pe scula mea care era déjà tare ca piatra şi începuse să o mângâie eu eram în rai de plăcere şi ea se aşezase  peste mine şi îmi ghida marea mea bărbăţie către păsărica ei şi în freamătul dragostei eram aproape să se producă actul sexual mult aşteptat de secole întregi. Dar în aceste moment a apărut un ţăran cu pălărie pleoştită care începuse să cânte în timp ce culegea dudău la o distanţă de aproape 3 metri de noi  şi atunci s-a făcut că ne vede şi văzându-ne în momentele noastre de dragoste a început să cânte şi mai tare şi atunci eu şi cu Nicoleta ca arşi am sărit în sus, ne-am tras lucrurile pe noi şi apoi oarecum speriaţi am luat-o la fugă către Cerna în timp ce ţăranul a luat-o către şosea. Pe malul apei ne-am revenit din nou şi ascunşi după mai multe tufe de salcie şi boji am continuat să ne sărutăm dar farmecul întâlnirii noastre trecuse déjà. Ne-am despărţit crezând că ţăranul o fi recunoscut-o pe ea căci pe mine nu avea de unde să mă ştie şi a rămas ca a doua zi să ne întâlnim din nou să continuăm povetea noastră de drgoste. Mi-a spus că urma să vină cu mătuşa ei la noi la Cireşu deoarece avea nevoie de anumite lucruri de la mama şi atunci venea şi ea şi aveam să mergem în pădurea de sub feţie deasupra casei noastre. Am aşteptat toată dimineaţa şi pe la ora 11 au sosit acasă la noi. Am urcat cu toţii către capătul locului aproape de pădure şi din vorbă în vorbă mama începuse să mă laude că sunt un copil cuminte şi urma să ne trimită pe noi tinerii la cules de mure prin pădure. Atunci mi-am data seama că era de fapt şi lucrătura mamei în ceea ce priveşte aranjarea întâlnirii noastre să facem dragoste şi în acest moment eu într-o prostie tâmpită am început să desconspir faptul că Nicoleta déjà ştia să facă dragoste că îmi arătase cum se face şi că eu urma să învăţ de la ea diverse feluri de dragoste. În acel moment Nicoleta s-a făcut roşie ca racu apoi verde şi cu o supărare nedisimultă începând să plângă a fugit în jos către casa noastră, mama şi naşa au rămas mute de uimire sau uitat la mine ca la un prost ce eram naşa a zis că nu a mai pomenit un copil aşa de cuminte dar bine înţeles în mod ironic şi i-a spus lui mama că pleacă la ai ei şi mama i-a spus că vine şi ea şi m-a lăsat pe mine în poiană ca un prost. De atunci nu aveam să o mai întâlnesc pe frumoasa Nicoleta niciodată în viaţa mea. Pe la douăzeci de ani aveam să aflu că Nicoleta de la Piatra Olt avea să se căsătorească cu un miliţian. Toate care aveau să mi se întâmple erau conform cu destinul meu şi cu farmecele care ne fuseseră puse pe capul nostru, al tuturor copiilor din familia noastră, de către Marina lui Ticuţ cam pe la vârsta de 8-9 ani numai cu intenţia de a pune mâna pe pământurile familiei noastre ca şi pe casă iar cerinţele către diavol sunau cam în felul ca noi copiii toţi, să nu ne căsătorim niciodată să nu avem copii astfel ca toată averea familiei noastre să intre pe mâna lui Ticuţ şi a Mărinei şi mai ales a copiilor lor. Acestea toate aveam să le aflu de la o vecină din Cireşu care era rudă cu Ticuţ şi care când a aflat s-a făcut neagră de supărare ştiind câte sacrifici făcuse mama cu familia ei, câţi bani îi dăduse lui Ticuţ fără să-i mai ia înapoi şi cât o ajutase pe nepoata lor de la Copăceni pe Camelia. Această femeie avea să mă oprească pe drum la râul Cerna şi a stat aproape o jumătate de oră să-mi povestească ce făcuseră Ticuţ şi cu Mărina lui pe care mama îi primea în casă ca pe fraţii ei. În acel moment nu am dat mare importanţă celor spuse de aceea femeie pe care nu o cunoştem deloc şi nici nu ştiu dacă era din Cireşu sau din alt sat sau din satul Turceşti. Totuşi esenţa acestei informaţii era înregistrată în memoria mea iar pe la vârsta de 30 - 35 de ani această informaţie avea să-mi explodeze în creier dându-mi adevărata grozăvie ce se abătuse asupra familiei noastre. Într-una din zilele acelor ani am început să-mi fac anumite analize asupra situaţiei familiei noastre şi dintr-o dată am realizat adevărata grozăvie a familiei punând cap la cap informaţia simplă spusă la colţul unui gard în Cireşu pe la 20 de ani şi acum pe la 30 de ani când am făcut o retrospectivă a situaţiei copiilor adică a mea şi a lui George ca şi a sorei noastre, Silvia, care căsătorită pe la vârsta de 25 de ani şi divorţată pe la 27 de ani, noi copii, fraţii fără nici un Dumnezeu cu mama déjà moartă şi cu tata la fel, iar noi ajunşi la vârsta de 30 ani fără să fim căsătoriţi umblând hai hui din paraşută în paraşută aveam să realizez faptul că undeva în adâncul sufletului meu cele spuse de aceea femeie erau cuvinte cu adevărat spuse şi reflectau un adevăr deşi mulţi spuneau că sunt vorbe goale că nu există aşa ceva că îmi umblă mie capul aiurea. Faptul că noi copii toţi ne aflam în Bucureşti cu serviciul, cu case, şi acasă la Cireşu toate pământurile erau pe mâinile lui Ticuţ şi a lui Ciolacu şi a lui Gică de lângă casa noastră, noi fără nici o perspectivă de însurătoare, Silvia proaspăt divorţată dar care avea acum un copil mic, pe Ştefan Cozmin, avea să-mi contrazică puţin teoria dar care îmi dădea puţin speranţa că nu totul e pierdut că credinţa lui Silvia în Dumnezeu avusese putere şi realizase peste diavol să se căsătorească şi să aibe déjà un copil. Deci teoria că exista asupra familiei noastre nişte blesteme sau să-i zicem farmece făcute cu diavolul era certă dar faptul că sora noastră realizase căsătoria şi faptul că avea un copil îmi dădea mie speranţa că nu totul era pierdut şi că printr-o luptă crâncenă împotriva diavolului cu multă credinţă în Dumnezeu soarta oamenilor putea fi schimbată. Deci şi soarta noastră. Dacă până atunci credinţa mea în Dumnezeu era lăsată pe planul doi deoarece mă axasem mai mult pe practica şi pe credinţa într-un Dumnezeu crescut pe alte plaiuri şi în alte credinţe şi anume Cel descoperit de mine prin practica şi teoria Yoga, din acea dată am hotărât să merg pe ambele credinţe cu aceeiaşi putere şi practică specific fiecăreia, să nu las pe una în detrimental celeilalte astfel să-i împac în aceiaşi măsură pe cei doi Dumnezei din cele două credinţe şi anume în Dumnezeul şi în Iisus Cristos ca şi în sfânta Treime în care fusesem botezat şi anume în Biaerica Creştin Ortodoxă şi apoi în Shiva şi Rama şi Crişna şi ceilalţi zei din credinţa foarte bine conturată de upanişadele din ţinuturile Indiei, Nepalului şi o parte, cea de Nord Vest a Chinei, şi anume în practica şi Credinţa Yoga. Nu trebuia lăsată nici una din cele două credinţe şi trebuia să mă ocup cu aceiaşi plăcere şi iubire în ambele părţi, ştiind de fapt că mă rugam aceluiaşi Dumnezeu cu denumiri deosebite în ambele credinţe dar în esenţă Unul şi Acelaşi.

GURU BARBU SIMION