POEZIE FĂRĂ TITLU

Stimați români din țară și din diaspora ! Cu deosebită stimă și cu sufletul încercat de o mare remușcare prin faptul că am ajuns în situația de a cere ajutor la români care au avut noroc în viață și au putut agonisi ceva bunăstare și care vor avea bună voință de a ajuta prin sponsorizare un ne însemnat poet, romancier, scenarist, pamfletar și altele ca pe viitor să am minima posibilitate de a mai scrie pe blog diverse, actualmente ne mai având bani de a plăti abonamentul la cablu și la internet, ba de multe ori neavând bani nici pentru o pâine. Actualmente fata mea care de 11 ani a fost îmbolnăvită de contele incapuciato, care actualmente este diavolul pe pământ, și care după o colaborare de peste 10 ani, mi-am dat seama că este șeful diavolilor pe Terra, trimis special la București, România, unde foarte curând va avea loc cea mai mare bătălie în astral și paranormal, pentru refacerea Grădinii Maicii Domnului. Acest diavol homosexual când am rupt legătura cu el mi-a îmbolnăvit fata transferând în spiritul și trupul ei mai mulți diavoli foarte periculoși, de atunci în casa noastră nu mai există pace și liniște, și lipsa acută de bani nu ne permite să plătim exorcizarea la preoții care se pricep să facă asemenea slujbe. În consecință cine are bunăvoință de a mă sponsoriza de a mai putea să public în viitor diverse scrieri, vă rog să trimiteți ajutorul DVS în contu: BARBU SIMION, CONT IBAN: RO04CARP041900804251RO01 deschis la CARPATICA  BUCUREȘTI ALBA IULIA, sau ON LINE la OFICIUL POȘTAL 4, PE NUMELE BARBU SIMION dar anunțîndu-mă prin telefon : 0727719196 că mi s-a trimis o sumă de lei la poșta 4. Vă mulțumesc anticipat iar pentru cei ce au voința de a mă ajuta voi scrie diverse poezii sau altele și voi putea să dau anumite sfaturi în diverse probleme legate de familie, societate, școală, sănătate, etc și voi face diverse rugăciuni, mantre și yantre pentru a aduce în familiile DVS bogăție și fericire și multe alte practici benefice la momentul solicitării. Cu stimă și respect ! Dumnezeu să vă bine cuvânteze !

Guru Barbu Simion:Poezie simion
Va veni o zi când am să stau din mers 

cu trupul obosit cu picioarele slăbite

așezat pe-o piatră undeva în univers

pe-un drum cu pulbere bătut de vite.

În urma mea lăsam o viață în suflet cu regrete

Iar în naintea mea zăcea cea mai rămas din infinit

În urmă aveam păcate pe care Dumnezeu să mi le ierte

Necunoscutul m-aștepta pe drumul lung și prăfuit.

În zarea cenușie sus pe munți se adunau norii de ploaie

Cum  soarele  ardea de sus un om bătrân slăbit de vlagă

Deasupra lui se prelingea zumzet de muscă, behăit de oaie

Preivirea lui cernea tăcerea ivită din pădurea verde, vagă.

Stăteam lungit pe maldăr de-amintiri furat de gânduri  line

cu fete dragi, copii frumoși,  curați, duceau animale la pășune

Ca adormit gândeam molcom ce zile fericite de bucurie pline

În satul tinereți drag noi creșteam cu jocuri simple,  vorbe bune.

Trăiam cu toţii viaţa sfântă, pusă-n om la Creaţie cu dărnicie

Când încă satul nu fusese cucerit de necurat ce activa-n oraşe

Satul cu popă şi învăţător trăiau credinţa sfinţilor din veşnicie

Sătenii toţi îl adorau pe Dumnezeu de la adulţi la cei din faşe.

Mă vedeam când mic eram dus de mama la altar pentru împărtăşanie

Părintele ca un mare zeu mi-a zis pe nume şi mi-a dat sfânta cuminecătură

Iarna mă dădeam împreună cu copiii pe derdeluş şi ne trăgeam pe sanie

Vara pe la râu şi prin păduri ne credeam haiduci fugiţi din bătătură.

Erau vremuri sfinte cu oameni  blânzi şi obiceiuri rupte din rai

Vorba era vorbă şi oameni de cuvânt, adevărul  era simplu, sfânt

Doina ruptă din viaţă,  suferinţa ca o aţă, flori frumoase ca în mai,

Viaţa dulce, vinul dulce,mândrele codane blânde, toate prinse-n dulce cânt.

purtate de om la jug, zi şi noapte, toate puse-n grea conştiinţă

ca la urmă să o dăm cu multă caznă la copii şi rude

Până-n ceasul de apoi  culeasă  cu trudă, cu multă Credinţă

De la bunici la mame, de la moşi la babe surde.

Ăstas eu acum plecat la ceasul din urmă

Ce am stat o leacă să-mi trag sufletul sărac

Ca să pot cu regret în suflet să plec de la turmă

Să merg înainte nu-ndărăt ca şi bietul rac.