GURU BARBU SIMION-POEZII DIN CARPATICA-NOSTALGICĂ

Nostalgică

Jos în vale în cetate

Curge-un râu ape înspumate

Sus pe dealuri şI pe munţi

Se-aşezară nori cărunţi

Soarele sta în scăpătare

În cetate vreme trecătoare

Oamenii obosiţI trăgeau spre case

Unii aveau sape alţii cărau coase.

Fum albăstrui se ridica de la cetate

Uşor se aşezau la masă întâI cei în etate.

Apoi cei ce muncesc din greu

ŞI tinerii la urmă înfometaţI mereu

În cetate biserica începu să clopote

ŞI văile din jur băteau în clocote

Ecouri vagi de jale şI pustiu

Băteau amurgul serii într-un târziu.

Liniştea se întindea pe munţi

ŞI vitele domol intrau în curţi

Tineri să măture şi-apoi bătrânii

Încet coceau porumbii prin tăciuni

Porumbul copt cu ţuică fiartă

Adunau sătenii la poveşti pe vatră

Şi-aşa încet, adânc şI pe furiş

Adormea şI vântul la margini de irişti.

Satele, natura se-adânceau în noapte

Mai vorbeau doar tinerii pe sub deal în şoapte.

Foşnete de Frunze când se-mbrăţişau cu foc

Stele căzătoare le-aduceau noroc.

   EC. BARBU SIMION