GURU BARBU SIMION-CAP.29 CARTEA PASARILOR MELE

                                   

Stimați români din țară și din diaspora ! Cu deosebită stimă și cu sufletul încercat de o mare remușcare prin faptul că am ajuns în situația de a cere ajutor la români care au avut noroc în viață și au putut agonisi ceva bunăstare și care vor avea bună voință de a ajuta prin sponsorizare un ne însemnat poet, romancier, scenarist, pamfletar și altele ca pe viitor să am minima posibilitate de a mai scrie pe blog diverse, actualmente ne mai având bani de a plăti abonamentul la cablu și la internet, ba de multe ori neavând bani nici pentru o pâine. Actualmente fata mea care de 11 ani a fost îmbolnăvită de contele incapuciato, care actualmente este diavolul pe pământ, și care după o colaborare de peste 10 ani, mi-am dat seama că este șeful diavolilor pe Terra, trimis special la București, România, unde foarte curând va avea loc cea mai mare bătălie în astral și paranormal, pentru refacerea Grădinii Maicii Domnului. Acest diavol homosexual când am rupt legătura cu el mi-a îmbolnăvit fata transferând în spiritul și trupul ei mai mulți diavoli foarte periculoși, de atunci în casa noastră nu mai există pace și liniște, și lipsa acută de bani nu ne permite să plătim exorcizarea la preoții care se pricep să facă asemenea slujbe. În consecință cine are bunăvoință de a mă sponsoriza de a mai putea să public în viitor diverse scrieri, vă rog să trimiteți ajutorul DVS în contu: BARBU SIMION, CONT IBAN: RO04CARP041900804251RO01 deschis la CARPATICA  BUCUREȘTI ALBA IULIA, sau ON LINE la OFICIUL POȘTAL 4, PE NUMELE BARBU SIMION dar anunțîndu-mă prin telefon : 0727719196 că mi s-a trimis o sumă de lei la poșta 4. Vă mulțumesc anticipat iar pentru cei ce au voința de a mă ajuta voi scrie diverse poezii sau altele și voi putea să dau anumite sfaturi în diverse probleme legate de familie, societate, școală, sănătate, etc și voi face diverse rugăciuni, mantre și yantre pentru a aduce în familiile DVS bogăție și fericire și multe alte practici benefice la momentul solicitării. Cu stimă și respect ! Dumnezeu să vă bine cuvânteze !

 Cap. 29

În fiecare dimineaţă mergeam la doamna Colbureanu la orele de meditaţie, care acum erau la trei ore calendaristice iar plata era aproape simbolică iar în această perioadă eram în recapitulări mari atât ca gramatică cât şi vieţile şi scrierile marilor noştri scriitori şi dramaturgi. La fiecare din aceşti scriitori aveam cel puţin câte două pagini de caiet studenţesc cu tot felul de adnotări atât la viaţa cât şi la scrierile acestor mari scriitori români. Multe din faptele şi din aspectele vieţilor acestor poeţi, scriitori şi dramaturigi, nici în cărţile de şcoală nu le aveam iar doamna profesoară insista foarte mult pe aceste cunoştiinţe fiindcă spune dânsa „că mai toţi proşti ştiu acestea din cărţile de şcoală dar ce vă spun eu acum îi va lăsa pe examinatori cu gura căscată că mulţi din ei nu le ştiu şi asta contează la nota finală. Eu vreau ca voi să luaţi cel puţin nota nouă dacă nu chiar zece” Şi câtă dreptate a avut această femeie de o bunătate colosală şi de o ştiinţă impecabilă. După amiaza mergeam la domnul profesor de matematică, domnul Clonaru, Dumnezeu să-l ierte, că la momentul când scriu aceste rânduri e demult dincolo sigur în Rai, negreşit, la inima şi bunătatea şi răbdarea pe care a avut-o cu noi mai mult ca pentru copiii lui. Şi aici la domnul profesor aveam acum tot felul de probleme recapitulative. Tot felul de exerciţii care mai de care mai complicate din tot felul de cărţi unele chiar din culegeri de probleme şi exerciţii ruseşti iar altele din cărţi scrise în engleză. De multe ori la lecţiile de meditaţie aşa tam nesam se oprea şi mă întreba pe mine ce carte mai citesc şi eu îi spuneam, „ Înţelepciunea Nebunului” de Lion Foeievangher, la care domn profesor ofuscat nevoie mare îmi dădea cu linia peste mâini şi mă certa ironic şi îmi spunea să i-o fac rost şi dânsului să o citească. „ Mă Simioane da e bună, mă” „ Păi dacă în trei zile am terminat-o cu tot cu meditaţii vă daţi seama.”  La fel şi domn profesor în aceste zile nu mai cerea nici un ban de la noi pentru orele de meditaţii şi chiar îi făcea plăcere să lucreze cu noi „că eram copii serioşi şi ascultători şi că băgam totul la diblă” cum spunea în glumă dar şi în adevăr. Eream undeva la jumătatea lui iunie şi mai aveam câteva zile şi începea exameunl de admitere. Soara noastră terminase cu bine clasa a 9-a şi acum mergea pe clasaa a 10-a şi nu avea nici o restanţă la nici o materie şi cea mai mică notă a ei era un 6 nu ştiu la ce materie în rest numai 7 şi 8. Mama era foarte bucuroasă că Silvia mergea foarte bine la şcoală mai ales că nu o ajuta nimeni cu meditaţii ci învăţa singură tot ceea ce trebuia.Tata deasemenea era şi el liniştit şi bucuros în acelaşi timp că băieţii lui se liniştiseră şi că acum învăţau bine şi mai ales cum ne lăuda doamna de română şi domnul de matemetică. Cu două zile înainte de examenul de admitere domnul profesor ca şi doamna de română ne-a spus să nu mai învăţăm nimic şi să stăm liniştiţi şi nici la filme să nu ne uităm doar să mergem în parc sau undeva unde este linişte iar eu să nu mai citesc nimic din romanele mele să stam liniştiţi cu mintea limpede şi nu agitată. Cînd s-au terminat înscrierile la examen cu 4 zile înainte de examen am aflat că eram în total vreo 800 de elevi înscrişi la examen pentru cinci clase a câte 30 de elevi. Deci eream acum cinci şi ceva pe loc şi asta arăta că liceul era bun că la alte licee erau doar trei pe loc iar mulţi de la liceul nostru îşi retrăseseră actele pentru examen şi alergaseră la alte licee cu câte doi concurenţi pe loc dar după două zile de inscriere s-a dovedit că la acel liceu erau acum mai mult de 5 pe un loc şi asta ia făcut să regrete cele întâmplate. În duminica premergătoare primului examen, cel de matematică, noi cei trei copii, împreună cu mama am mers la biserică unde ne-am rugat pentru sănătatea familiei, bogăţie şi belşug în casa noastră, am plătit acatiste pentru noi băieţii pentru ajutor la examene iar mama a vorbit cu preotul şi imediat ce s-a terminat slujba ne-a tras deoparte pe noi copiii toţi adică şi pe soara noastră şi ne–a spovedit, apoi ne-a împărtăşit, iar eu am observat că vinul din linguriţa cu care ne-a dat paştele era de foarte bună calitate, iar atunci chiar pe loc mi-a venit ideea că judecam ca un beţiv care mai toată viaţa băusem numai vin şi nu ţuică de la Vâlcea. Luni dimineaţa ne-am sculat pe la ora şapte şi repede ne-am făcut tabieturile cu spălatul pe dinţi şi pe faţă apoi am luat masa destul de consistent pregătită de mama ca pentru o zi de muncă anevoioasă, apoi ne-am îmbrăcat repede şi în timp ce mai consultam caietele cu tot felul de notiţe şi formule din matematică cu emţii foarte mari în noi, cu tot felul de pixuri şi de creioane, de foi A4, ne-am făcut bagajele şi am plecat cu mama împreună spre liceu unde la ora nouă începeau examenele. La ora 8:40 am ajuns la liceu şi peste cinci minute am fost băgaţi în clasa unde fuseserăm repartizaţi pentru examen. Mama ne-a pupat şi ne-a urat baftă şi succes iar noi am răspuns să le avem. În clasă era mare foială din partea elevilor care erau şi fete şi băieţi, dar în linişte şi la ora 9:30 când au sosit plicurile cu exerciţiile de examen toţi eram numai ochi şi urechi. George fratele meu avea alt rând decât al meu, deci alte exerciţii, şi un profesor a început să scrie pe tablă cu creta destul de mare ca să se vadă şi din fundul clasei cele cinci probleme de matematică.  Primul set de exerciţii era pentru rândul meu apoi a început şi pentru George să scrie exerciţiile şi comparativ mi-am dat seama că exerciţiile lui George erau mult mai uşoare decât ale mele dar vorba domnului Clonaru când le şti, toate ţi se par uşoare. I-am întâlnit privirea lui George care mi-a făcut semn bucuros că le ştia pe toate şi eu i-am făcut semn că este bine. Tot profesorul Clonaru ne-a dat cheia de rezolvare a examenelor şi anume să începem să rezolvăm exerciţiul pe care ştim bine că îl rezolvăm bine şi repede chiar dacă acel exerciţiu este numărul cinci, ultimul, pe tablă. M-am uitat repede peste exerciţii şi am vâzut bine că trei din ele le ştiam ca pe apă, le mai lucrasem la domn profesor aşa că am început cu cel mai uşor care mi s-a părut mie şi am început să scriu mare şi frumos, ordonat, pe foaia de caiet studenţesc care ni se dăduse şi unde în colţ aveam nmumele şi pronumele pentru identificare. Al doilea exerciţiu a fost şi acesta uşor şi l-am terminat în mai puţin de zece minute. Trebuia să spun că aveam la acest examen timp de trei ore să rezolvăm exerciţiile. La al treilea a mers şi mai repede, şi privind de sus peste foile de matematică mi s-a părut şi mie că arătau frumos scrise şi ordonat. Ultimile două exerciţii care la început mi se păruseră mai grele acum când le-am citit cu mai mută atenţie mi-am dat seama că erau mai uşoare decât primele trei rezolvate deja şi cu multă bucurie în suflet m-am uitat la George care şi el s-a uitat la mine şi mi-a făcut semn că la el este ok. Şi eu i-am făcut la fel şi apoi a zâmbit şi s-a apuct mai departe de scris. Când am terminat şi exerciţiul al 4 –lea şi m-a uitat la ceas trecuse doar o oră şi jumătate, şi atunci m-am grăbit şi am început şi exerciţiul al 5 –lea tot aşa frumos şi ordonat şi nu trecuse nici cinci minute şi aveam acum toate exerciţiile termnate. La sfatul domnului profesor să nu plecăm de la examen până nu ne uităm din nou peste exerciţiile rezolvate şi mai întâi să vedem dacă am copiat bine de pe tablă apoi fiecare exerciţiu, dacă am scris toate etapele de rezolvat şi dacă am scris curat şi ordonat şi să verificăm dacă rezultatul era corect şi la o oră şi patruşi cinci de minute aveam toate exerciţiile terminate şi eram sigur că voi primi nota zece. M-am sculat din bancă şi am mers uşor la catedră unde am predat lucrarea iar domnul profesor m-a bifat pe o listă şi apoi am ieşit din clasă, dar înainte m-am uitat la George care era şi el voios şi mi-a făcut semn că terminase şi el. Nu a trecut cinci minte de când am ieşit că a ieşit şi George bucuros că a terminat toate exerciţiile cu nota zece. Bucuroşi amândoi am ieşit în curtea şcolii unde se aflau câteva sute de părinţi şi fraţi mai mari şi când am văzut-o pe mama ne-a repezit amândoi şi am pupat-o pe obraz şi i-a spus cu bucurie mare că eu şi George avem la acest examen nota zece. Mama era în culmea fericirii aproape să plângă de fericire şi puţin obosită de evenimente a plecat acasă iar noi doi am mers la domnul profesor să-i spunem cum am rezolvat exerciţiile. Cum am intrat în curte domnul profesor se luase la harţă cu un cocoş gelos care mai tot timpul sărea la bătaie şi cum ne-a văzut bucuroşi nevoie mare s-a luminat şi dânsul de la bucuria noastră şi ne-a poftit înăuntru unde ave o curăţenie perfectă. Doamna Clonaru o fiinţă de nota zece era deja pregătită cu un platou de prăjituri foarte gustoase iar cum am intrat domn profesor ne-a spus nu vă atingeţi de prăjituri decât după ce-mi daţi raportul ceea ce aţi făcut la examen. Imediat am început să scriem exerciţiile pe hârtie iar domn profesor cu rigla în mână ne urmărea cu atenţie ca să poată se ne dea peste mâini dacă era cazul. După ce am scris l-a luat pe George la întrebări iar acesta i-a spus cum a rezolvat fiecare exerciţiu şi când domn profesor a vâzut că George făcuse de nota zece l-a felicitat şi i-a spus doamnei Clonaru „ Ce ţi-am spus măi femeie acum un an şi ceva că aceşti copii sunt de nota zece şi că nu mi-e ruşine să mă laud că nişte copii de ţărani iau nota zece la examen. Apoi am urmat eu şi în câteva momente i-am explicat cum am rezolvat exerciţiile după care domn profesor a stat câteva secunde cu capul ridicat în sus şi privea undeva la ceva ce noi nu vedeam dar pe faţa dânsului era o mare fericire şi bucurie. Apoi a coborât la noi cei prezenţi în cameră şi a spus „i-am mulţumit domnului nostru Iisus că m-a ajutat ca elevii mei cei mai buni să ia nota cea mai mare şi voi aţi luat această notă amândoi şi pentru care vă felicit din tot sufletul că nu m-aţi dezamăgit. De acum să înceapă dezmăţul” şi i-a spus doamnei Clonaru să pună masa pentru cei doi fi rătăciţi şi apoi întorşi victorioşi acasă şi pentru asta trebuie să-i hrănim cu o supă bună şi apoi cu o friptură bună, şi imediat a scos de sub masă o sticlă cu vin şi a turnat în paharele care erau deja pe masă şi am ciocnit un pahar de vin cu al doile tată al nostru domnul profesor Clonaru şi cu soţia acestuia care ne-a felicitat şi dânsa pentru victoria purtată şi apoi ne-a pus în farfurii o supă caldă pe care imediat am mâncat-o cu plăcere apoi şi câte o friptură de porc stropită din plin cu vin roşu şi apoi prăjituri cât cuprinde. Şederea la domn profesor a durat aproape o oră şi jumătate şi după ce ne-a luat de după gât şi ne-a strâns în braţe cu plăcere am plecat către casă iar la podul Grozăveşti am dat un telefon la doamna profesoară Colbureanu şi i-am transmis cu multă bucurie în glas că prima bătălie a fost câştigată cu succes şi că amândoi am luat nota zece la matematică iar doaman ne-a atras atenţia să începem să recapitulăm anumite biografii şi anumite romane de la Sadoveanu şi Liviu Rebreanu şi apoi pe Caragiale că sigur va cade la examen. Am încredinţat-o că aşa vom face şi am mers acasă unde mama ne aştepta cu masa pusă şi i-am spus că am luat masa la domn profesor şi că nu ne mai este foame şi i-am relatat cât de mult s-a bucurat domn profesor pentru reuşita noastră. Pe stradă mai toţi ne întrebau cum a fost la examenul de la şcoala profesională şi care meserie o vom alege de strungar sau lăcătuş dar mulţi spuneau aşa mai mult ironic. Le-am spus că nu prea bine dar că vom lua note de trecere. Mulţi care ne cunoşteau de mici ne spuneau „ În loc să bateţi maidanele mai bine aţi fi învăţat să nu aveţi acum grijă că poate nu intraţi nici la şcoala asta profesională.” Ne-am culcat ca o oră şi apoi am luat caietele de studiu şi am început să recapitulăm pentru a nu ştiu câta oară materia de la română şi să rezolvăm câte un exerciţiu de gramatică. Seara am mers la televizor unde doamna Tanţa ne-a felicitat pentru suscesul la examenul de matematică. A doua zi ne-am sculat ceva mai târziu pe la ora nouă, am luat micul dejun şi apoi am trecut din nou la carte. Silvia era şi ea bucuroasă că am luat exemenul cu brio iar tata a fost şi el fericit şi seara ne-am ameţit puţin de la ţuică. A doua zi dinaintea examenului de română am recapitulat toată materia până pe la ora şase seara şi apoi am mers la televizor iar la ora zece ne-am culcat ceva obosiţi. Miercuri dimineaţa ne-a sculat devreme pe la ora şase şi treizeci minute, şi ne-am pregătit pentru examen. La ora opt şi treizeci minute am fost în clasă şi ne-am pregătit pentru examen am scris pe colţul din dreapta sus numele şi prenumele şi apoi am îndoit hârtia să nu se vadă numele cum am făcut şi la mate. La ora nouă şi treizeci minute au sosit bilete de examen şi au fost scrise pe tablă mie mi-a căzut să descriu viaţa şi biografia lui Liviu Rebreanu şi apoi să comentez romanul „Ion” iar la gramatică o frază destul de lungă de analizat morfologic şi sintactic aceasta. Lui George i-a căzut Despre viaţa şi opera lui Caragiale şi la gramatică o altă frază de comentat morfologic şi sintactic. La examenul de română am procedat cum ne-a învăţat doamna că să începem să scriem cometariul despre opera scriitorului pe o foaie, apoi pe altă foaie să scriem despre romanul care trebuia comentat ia pe o a treia foaie să snalizăm morfologic şi sintactic problema de la gramatică. Dacă pe parcurs mai aveam ceva de adăugat la opera şi viaţa scriitorului să avem unde scrie mai departe, apoi la fel dacă ne mai aduceam aminte diverse din cartea de comentat să svem unde scrie fără să amestecăm lucrurile iar la sfârşit să avem toate problemele rezolvate fără să le fi amestecat iar de asemenea ni s-a spus să scriem mare şi frumos şi să încadrăm bine pe pagină tot ce se scrie. La început mi s-a părut că nu mai ştiu nimic din Rebreanu dar după primele zece minute nu mă mai puteam opri din câte îmi veneau în minte dar trebuia să scriu ordonat şi frumos. Apoi la gramatică am rezolvat cât de bine am putut iar la „Ion” tot aşa nu mă mai putem opri din câte începuseră să-mi apară în tărtăcuţă. La acest examen după ce am revăzut tot ceea ce scrisesem şi am corectat pe ici pe colo anumite cuvinte, apoi la gramatică am ami completat, după care cu zece minute înainte de treminarea celor trei ore pentru examen, am predat lucrarea şi am ieşit pe sală să-l aştept şi pe George care nu după mult timp a ieşit şi el bucuros ca şi mine că am scris aproape tot la literatură dar cu gramatica mai slab. Am întâlnit-o pe mama în curte stând de vorbă cu un alt părinte şi i-am relatat că relativ eu am făcut de un opt sau şapte iar George spunea că posibil să fi făcut şi el de un şapte. Am luat împreună tramvaiul şi mama a coborât la Grozăveşti iar noi băieţii am mers direct la doamna Colbureanu să-i dăm raportul la ceea ce am făcut. Când am ajuns la domna aceasta şi avea pe masă toate subiectele care căzuseră la toate examenele de liceu din România şi cum am intrat ne-a şi luat la întrebări cum am făcut. Ne-am turnat căte o cafea cu frişcă şi zahăr şi George a fos primul care a dat raportul la care doamna a spus că a făcut cam slab iar apoi la mine a spus că am făcut ceva mai bine dar că la acesta examen nu este ca la matematică cu răspuns precis ai luat zece aici mai intervine şi partea subiectivă a profesorului care corectează lucrarea în ceea ce priveşte partea de beletristică, dar la gramatică notaţia este precisă pentru fiecare greşală ţi se scade un punct sau un sfert de punct sau jumătate. Totuşi a spus doamna profesoară că este mulţumită de felul cum am rezolvat problemele la examenul de română dar că trebuie să se afişeze notele iar cei care au nota cinci nu vor mai intra şi la examenul oral fie la mate sau la română. De partea cea mai grea scăpaserăm o dată cu examenul de română, acum mai trebuia să aşteptăm notele la aceste examene scrise care în general erau cele mai importante. Deci începând cu data de miercuri până vineri sau sâmbâtă era o mică vacanţă pentru noi în care doream cu tot dinadinsul să mergem la un film iar eu mai vroiam să merg şi la ştrand la izvor să fac o baie pe căldurile ce se lăsaseră afară. Chiar în acea miercuri am mers împreună cu George la Cinematograful Cotroceni unde am văzut un film parcă războiul vesel unde am râs de ne-am tăvălit pe jos. Joi dimineaţă am mers cu mama la piaţă la Elefterie unde am cărat câteva lăzi cu mere la tarabă unde mama le vindea. După ce am făcut două transpoarte de mere mama ne-a permis după ora 11 să mergem la ştrand la Izvor dar să nu stăm prea mult că pe la ora 16 vrea să mergem acasă cu toţii. Am stat la ştrand până la ora 16 fără un sfert iar la ora 16 o luam pe mama de la piaţă şi am mers acasă cu toţii. În acea zi mama a făcut vânzare bună deoarece mere ca ale noastre ionatan de Vâlcea nu prea avea nimeni în piaţă iar mama reuşise să vândă toate merele şi o ladă de nuci şi vreo cinci kg de fasole boabe şi era bucuroasă că mai făcuse ceva bani iar magazia noastră se mai golise. Vineri pe seară sau afişat notele la examenul de matematică şi nu mare ne-a fost bucuria când eu m-am pomenit cu nota zece iar George cu nota nouă şi de bucurie am sărit în sus şi ne-am îmbrăţişat. Am dat imediat telefon acasă la doamna Tanţa şi i-am spus că la matematică eu am luat nota zece iar George nota nouă şi să-i spună şi lui mama iar doamna Tanţa ne-a felicitat pentru note şi a spus că îi spune şi lui mama. Am mai rugat-o să-i spună că acum pe seară mergem şi noi la un film. Apoi am dat telefon la domnul profesor Clonaru şi i-am spus notele pe care le-am luat şi dânsul s-a bucurat şi ne-a felicitat încă o dată pentru sucesul avut. I-am telefonat şi doamnei Colbureanu şi i-am spus veste acea mare la care doamna ne-a felicitat şi dânsa şi i-am spus că sâmbătă de dimineaţă sau pe la prânz va afişa şi notele de la română. Ne-a spus să o sunăm dacă aflăm ceva. Seara pe la ora 9 am ajuns acasă obosiţi şi ne-am culcat mai devreme şi mult mai liniştiţi. Sâmbătă  pe la ora 12 au afişat şi notele la examenul de română şi am rămas perplecşi de notele obţinute, eu nota opt iar George nota şapte. Trebuie spus că din cei aproape opt sute de candidaţi la examenul de admitere numai vreo trei sute aveau note peste cinci la examenul de matematică iar la română peste două sute aveau note de intrare la examenul oral. Imediat am dat telefon la doamna Colbureanu să-i comunicăm notele şi doamna a fost mulţumită de notele obţinute deşi spunea că trebuia să luăm note mai mari dar e bine şi aşa luând în seamă şi notele de la matematică şi mai ales că mai aveam două examene la oral unde puteam să luăm note mai mari.

        GURU BARBU SIMION