duminică, 11 mai 2014
POEZII DIN TINEREŢE - CÂNTEC DE LEAGĂN
Nu sfărâmaţi bătrânul Argos
În el vor creşte flori de pin,
Pentru a avea ce să culegem
În toamna tragicului chin.
Vor creşte regii sub coroane,
Cu învârtiri de timpuri morţi,
Va curge iar frecarea-n spaţiu,
Cum trenurile merg pe roţi.
Copiii noştri adoptivi,
Vor creşte viaţa în comun
Cum cresc florile în piatră
Şi dragostea
în om nebun.
Vor trece amforele pline,
Se vor umfla catarge sus,
Cu vinul vieţii voatre moarte,
Ei vor uita tot ce s-a spus.
Vor scrie versuri fără rimă,
Vor imita toţi sfinţii goi,
Vor scoate viciul din eroare
Însămânţându-l printre voi.
Vor adormi dreptatea sfântă,
Pe adevăr îl vor goni,
Vor pune graniţi omenirii
Şi anarhia va
domni.
Copiii voştri din lumină
Vor creşte gheare de pisici.
Vor avea aripi la picioare,
Şi-nţelepciune de pitici.
Veniţi ! Cu roşii ploi de foc,
Şi-albastre păsări sus pe cer
Vom aduna la poli căldură
Iar leii îi vom ţine-n ger.
Vom pune semnele de carte
La zilele ce leagă rod,
Vom scade nopţile pierdute
Şi le vom
trece toate-n cod.
Copiii noştrii poartă vina
Au fost prea blânzi cu cei mai
mari,
I-om învăţa să pună frâna,
Să fie slabi să fie tari.
Nu puneţi totul în lumină,
Ar prinde umbrele contur
Lăsaţi mai bine totu-n beznă
Sau cel puţin în clar obscur.
Vor fi atâtea căi pierdute
Şi-atâtea
drumuri în zig-zag,
Cu toate vor să treacă marea
Dar prea puţine-ajung în larg.
Ei ne vor cere totu-n roşu,
Noi le vom da ce vom putea
Cu porumbeii albi să ţinem,
Până va trece prima stea.
Tăceţi, statuia noastră cere
Să se înscrie la cuvânt,
Din laşitate şi de frică
Am face-o ţăndări de pământ.
Opriţi ! Nu v-aruncaţi în mare
E sensul înterzis pe mal
Şi scrie i
"Nu călcaţi pe iarbă"
În cazul unui gând fatal.
S-a zis că-i rău ce ne-a lăsat trecutul
Şi s-a trecut
la dărâmat.
S-au desenat atâtea planşe...
Şi-atâtea
linii s-au trasat.
Bătrâni, jucaţi cu cărţile pe faţă
S-au spuneţi ce aveţi de spus
Deşi la început de viaţă,
Cunoaştem ultimul răspuns.
Nu cumpăraţi destine false
Şi nu mai
trageţi la cântar,
Nu vindeţi lista de bucate
Nici castraveţi la grădinar.
Vom construi pe verticală,
Ce n-avem loc pe orizontal
Vom ignora geometria
Şi legea spaţiului vital.
Vor trece poduri peste mări
Şi vor scurta
distanţe.
Vor pierde dragostea de zei
Şi forţa lor din brate.
Vedeţi ! Copiii voştri-nalţă
Palate-nalte în Olimp
Şi pe nisip
au scris "Iubire"...
Opriţi-i !... Cât mai este încă timp.
Nu trebuie să ştie multe
Şi nici să poarte-n ei idei
Să mergă căile bătute
De învăţaţi bărboşi şi chei.
"Atunci" copiii lor
au dus ştafeta,
"Pe urmă"-ai voştri o bucat' de drum,
Iar despre-ai noştri se va scrie
C-au dus-o "Atunci" şi "Pe urmă" şi "Acum".
Nu sfărâmaţi bătrânul Argos
Mai am încă ceva de spus
Să nu uitaţi c-o zi mai este
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu