POEZII DIN CARPATICA - ÎN TÂRG LA POLOVRAGI

                                    În târg la Polovragi

De ziua sfântului Ilie la noi e mare sărbătoare sfântă

Sătenii se gătesc cu straie noi iar bisericile cântă

La Polovragi e mare bâlci şI oamenii vin să petreacă

Din zori de zi şI până-n noapte mulţimi de oameni vin şI pleacă.

 

E târgul renumit de peste an unde oamenii cumpără şI vizitează

Ascultă slujba-n mănăstire, în peşteră şi-n bâlci se tot distrează.

În ziua-n care fraţI, surori, rude, prieteni se văd aici de peste ani

Se-mbrăţişează, se admiră, îşI urează cele bune şi-ntind mese sub castani.

 

Drumurile de la târg, cele ce trec prin el ca şI câmpul târgului întins

Erau pline de maşini, autobuze, tractoare, căruţe pe întregul său cuprins

Zeci de biciclete, cai legaţI la căruţe, mii de oameni transpiraţi

Tineri, fete deochiate, babe cu ii colorate, oameni olteneşte îmbrăcaţi.

 

Deja e prânzul mare şI mici şI cârnăciori, friptane sfârâie de zor pe grătare

Vinul şI Berea stau la rece, ca şI pepsi şI cu spume se toarnă în pahare

Se depănează amintiri, se spun glume, se ascultă muzica din târg

ŞI voia bună, fericirea, mulţimi de oameni ce voioşI tot timpul curg.

 

Zeci de oameni în picioare, lângă scene, unde artiştii cântă-n soare

Melodi ce inima le-ncântă şI le aduc în trup râcoare

Iar copiii joacă sârba şI alţii aleargă prin obor

Tinerii cu fete-n braţe cântă împreună cu alean şI dor.

 

Pe câmpia de sub munte, vin căruţe ce aduc tineri frumoşi

Maşini micI cu orăşeni, gospodari, bătrâni voinici ce coboară din strămoşi.

Vin străini din alte zări, ce cu drag şI voie bună pe la noi mereu petrec,

Cârduri, cârduri ce prin târg, prin biserici şI prin peşteră tot trec.

 

Pe la prânz soarele arde şI transpiră în tot târgul de sub munte

Mici bodega, tarabe, multe magazine împăiate cu chesti mărunte

Coadă mare e la bere şI la mici şI turtă dulce, la papuci de vară

Pălări de soare, fluerici, baloane, vată pe băţ şI nimicuri ca la ţară.

 

Scene puse pe butoaie, sala din pături de lână, spânzurate pe o sârmă

Iar în sală scaune prin buruieni, pe tavan cerul deschis are becuri ce atârnă

Pitici îmbrăcaţI în clouni, grasa prinsă de un şarpe, cântăreţi

Om de fier ce rupe lanţuri, altul ce înghite săbi, alţii… aşa zişI glumeţi.

 

Iureşul cu zgomot mare, megafoane ce invită mai tot omul la distracţii

Tiribombe, maşinuţe, caruseluri, caii ce rotesc copiii şI tot felul de atracţii,

Oamenii-n amiaza mare, transpiraţI, cu feţe roşii, chercheliţI de-atâtea beri

Joacă-n horele încinse, cântate de lăutari, fete-n joc doar să le ceri.

 

Din pantofi, bocanci, sandale se ridică praf din joc, cu scântei de voie bună

Tinerii se-avântâ-n horă, fetele vin după ei, vale-n cântece răsună.

Chicote de veselie, strigături ce-nţeapă zarea, tobele ce bat în cer

Instrumente ce ţin tonul, oamenii-n extaz tresaltă, totul trece în eter.

 

Fetele târâte-n horă sunt călcate pe picioare de băieţii ameţiţi

Sârba înfocată ţin fetele cu putere strânse de băieţii cei iubiţi

Şi-n moment de extaz şI de sârba ridicată fetele sunt sărutate,

Iară tinerii iubiţI de iubire fiind atraşI, bat ritmul cu greutate.

 

La tarabele cu bere, la dughene şI bodega se ţine câte o horă

ŞI după ce consumă sticle-ntregi joacă cu chef câte o oră

Lumea-n târg e furnicar, mănâncă, cumpără şI mult mai bea

DeşI veniţI din alte părţI, oamenii se înţeleg de când e lumea.

 

Soarele de atâta soare s-a spălat pe cap cu bere

Şi-ameţit de cânt şI fum a căzut pe-un păr cu pere

Către munţI, maşini mici sfârâie uşor în soare şI căruţe adormite

Babe coapte, moşI cu clopul pe o parte, femei tinere ameţite.

 

Tiribombele-nvârtesc puternic şI bărbaţI şI fete, tineri feţi

Când se dau jos din acestea merg pe drum parcă ar fi beţi

MulţI din ei plimbă prin târg, oale, crătiţI, damigene şI ulcele

ŞI ajunşI pe la căruţe, beau o bere cu năduf şI vorbesc de toate cele.

 

Negustori cu îngheţată, gheaţă dulce la pahar, dată la copii sub nuc

Negustori cu apă dulce, colorată cu pretenţie de suc

Turtă dulce şI rahat, cu brioşe, cozonac, cu covrigi băgaţI în mac

ToţI copiii şI bătrânii se înghesuie şI apoi pe sub pomi cu toţii zac.

 

MulţI copii, babe şI fete dar şI târgoveţI cu minte

Stau în soare guri căscate şI la circul cu pitici iau aminte

Şarpele ce mâncă oameni, încolăcit pe un palmier

ŞI femeia-ntr-o cutie, iese vie, tăiată cu lănci de fier.

 

Peste tâtg se lasă amiaza, ungureni şI olteni glumeţi

Tinerii cu feţe roşii, beţI de soare şI semeţi

Joacă-n hore, merg la circ, crapă-n ei bere şI mici

Se pozează-n miez de târg, cu femei, vecini, amici.

 

Când la mănăstire-n munte slujba popilor sfârşeşte

Fumul ce se lasă-n văi, mare pomană vesteşte

Se adună la aceasta, babe, moşI, săteni flămânzi

Dar şI cei din primărie, gură cască, călugări blânzi.

 

Către peştera din munte mii de oameni stau la rând

Alte zeci de tineri fac o baie în olteţul de pe prund

Soarele încet se lasă către munte-n asfinţit

Iar oamenii în loc să plece tot mai mult s-au înmulţit.

 

MulţI îşI cumpără din târg, cele necesare-n case şI la arătură

Alţii vin în târg să-arate, la vecini, cât ţin ei la băutură

Cei mai tineri se distrează sau caută iubita-n horă

ŞI cu ţuica-n cap tot vrea s-o ducă la măsa noră.

 

Câte o horă este spartă de tinerii cu ţuica-n nas

ŞI se-ncinge atunci o horă cu înjurături din glas

Iară hora se divide şI în două părţI se-mparte

Unii au cămăşI cam rupte, alţii au capete sparte.

 

Pân’ să vină miliţienii că erau şI ei prin târg

Hora s-a pornit din nou, berile pe gât se scurg

Tinerii ce mai-nainte se păruiau cu drag şI spor

Acuma jucau în horă şI cântau cu toţii-n cor.

 

Oamenii încep în grabă tot ce-au cumpărat din târg, să încarce în căruţe

ŞI pe lângă-ai lui şI rude să-I ducă acas’, mai ia şI ceva drăguţe

Maşini mici, autobuze, rate pleacă-n chef cu bucurie

Duc cu ele pe săteni, orăşeni şI oameni buni puşI cu toţii pe beţie.

 

Noapte-n Polovragi se lasă, se strâng mese, barurile îI dau afară

Că mai sunt săteni ce joacă, alţii beau şI nu-nţeleg că este seară

Când luna se mai ridică, noaptea rece a căzut peste târgul gol

Ultimii cu marfa pleacă, câini latră, iar ciobanii către munte mână oile domol.

 

Broaşte, greieri, răcănei fac concert de ziua sfântă

Cerul copleşit de stele cu cer rece îI încântă

În târgul din Polovragi oamenii buni dorm împăcaţi

În chilia de sub munte la călugări se aude “sfinţii fie lăudaţI”.

                           Scrisă de Ec. Barbu Simion pe data de 08.08.2013 la Carpatica.